■t»
jwp wwa -wm
V- !
SUMAR
TV ROMANIA INTERNATIONAL 4
PAZA ELECTRONICA
AJUTORUL APICULTORULUI 7
NOUTĂŢI EDITORIALE
SURSA 13,8/22A
MINICASETOFON
PANASONIC RQ-S15
TRANSVERTER 14/144 MHz 14
CONVERTOR US
TX PE 20 METRI
FILTRU CW
TUROMETRU
DETECTOR BUJII
INDICATOR DE TENSIUNE 18
MEMORATOR
AUTOMAT DE SCARA
TELECOMANDA PRIN
ILUMINARE
SEMNALIZATOR ORE FIXE 22
DIALOG CU CITITORII 23
debitând la ieşire o putere de aproximativ 1W.
Bobina Li se construieşte pe o carcasă cu diametrul-de 4 mm,
prevăzută cu miez magnetic şi are 12 spire CuEm 0,6.'Cuplajul de
la Li are spire cu sârmă izolată în plastic, bobinate în partea de
masă a bobinei Lf. Bobinele L 2 şi L3 au câte riouă a spire din
CuEm 0,6 înfăşurate pe carcasa cu diametrul de 4 mm (cu miez
de ferită). Bobina L 4 are zece spire în aer, din CuEm 0,6 diametrul
interior al bobinei fiind de 4 mm; cuplajul are două spire montate
în partea rece (spre masă). L 5 şi Lg au câte patru spire CuEm 0,6,
în aer, diametrul interior 5 mm, lungimea bobinajului 8 mm.
Bobina Lj are patru spire tot din CuEm 0,6 bobinate în aer cu
diametrul interior de 5,5 mm, lungimea bobinei de 10 mm.
Rămâne de construit şocul de radiofrecvenţă CH, care are ca
suport un tor (sau chiar o bară) de ferită pe care se bobinează
cinci spire CuEm 0,25.
Montarea pieselor se face pe un circuit imprimat, al cărui desen
(şi dispunerea pieselor) este prezentat alăturat la scara 1/1.
Obţinerea modulaţiei de amplitudine se face cu amplificatorul
de audofrecvenţă echipat cu tranzistoarele Tq, Tg, Tiq. -
Aici Tg este amplificator de microfon, după care urrrjează un
etaj “Darlington" în care Tiq lucrează ca rezistenţă variabilă
Particularitatea acestui montaj constă în faptul că poate lucra
cu modulaţie de amplitudine (MA) său de frecvenţă (MF), datorită
faptului că utilizează un oscilator LC. Primind tensiune de
alimentare stabilizată electronic oscilatorul VFO prezintă o bună
stabilitate a frecvenţei.
Tranzistorul folosit în oscilator este un MOSFET dublă poartă
tip 40602, 40604 su 3N141.
în schema din figura 1 se observă că reacţia în oscilator se
face prin cuplaj magnetic între sursă şi poartă, ceea ce creează
totdeauna o supleţe în realizare şi o siguranţă în funcţionare.
Frecvenţa de lucru este de 36 MHz, comandată prin dioda varicap
pentru UHF, tip BB105, BB1211 sau BB142. Tensiunea stabilizată
este aplicată şi potenţiometrului de comandă a frecvenţei de 47
k£2. O altă diodă, V 2 , tot varicap, BB105, BB121, este montată în
1 4 . 7 *f ] 40602
T2
40 602
R5-T510 R6-ra0k0
înseriată cu alimentarea etajelor de radiofrecvenţă modulată.
în regim de repaus emiţătorul debitează o putere de 250 mW.
Reglajul profunzimii de modulaţie s© obţine din potenţiometre! Rgi.
înainte de a începe reglajul emiţătorului trebuie construită o
sarcină cu impedanţa de 75 O, aşa cum apare în figura 2, unde
sunt cuplat©, în paralel, două rezistoare de 150 O -0,5 W. in acest
montaj se mai prevede o diodă şi un condensator cu rol de
voltmetru electronic. Se aplică apoi tensiunea de +12 V prin
intermediul unul milivoltmetru la punctul 1 din schemă. Apoi
alimentăm şi punctul 4, unde consumul va fi de 0,2 mA. La punctul
3 (schema modulatorului) consumul va fi de aproximativ 40 mA.
Aici TiO va fi cuplat cu un rezistor de 150 Q la masă şi, reglând
potenţiometre R31, stabilim pe colectorul tranzistorului Tiq o
tensiune de 6 V. Cu R 2 q se reglează amplificarea globală a
modulatorului în funcţie de semnalul dat de microfon. Se aplică
apoi tensiune la punctele 2 şi verificăm dacă după stabilizare se
obţin 9 V.
circuitul oscilant în paralel cu Li, oferind astfel posibilitatea
obţinerii modulaţiei de frecvenţă.
Un singur etaj AF echipat cu un tranzistor BF 365 este suficient
- ca preluând semnalul de la microfon - să asigure tensiunea
necesară pentru realizarea modulaţiei de frecvenţă.
Dacă microfonul este mai puţin sensibil se reglează
amplificarea etajului din tensiunea de alimentare dată prin
potenţiometrul de 4,7 kQ.
Drena tranzistorului oscilator are ca sarcină un filtru de bandă
L2-L3 rezonant pe 72 MHz (acord realizat prin miezurile
bobinelor).
Cele trei tranzistoare care urmează după oscilator realizează o
bună separare a oscilatorului.
Circuitul Li este acordat pe 72 MHz, de unde se preia
suficientă energie pentru etajul următor (2N3866) ce lucrează ca
dublor cu rezultate foarte bune.
Etajul final, folosind tot un 2N3866, lucrează ca amplificator,
TEHNIUM 1/96
Verificăm după aceea, pe rând, funcţionarea etajelor de
radiofrecvenţă cu un undametru. în privinţa stabilizatorului de
tensiune, dacă undametrul nu dispune de un circuit L-J 23 atunci se
construieşte un alt stabilizator cu ___
tranzistor şi o diodă Zener în montaj ’
clasic (un tranzistor BD135 cu o ©
diodă PL9V1Z).
Verificarea funcţionării etajelor
de radiofrecvenţă începe cu
oscilatorul. Se verifică acest etaj cu
un undametru cuplat slab cu bobina
M-
Se cuplează apoi o mică antenă
la receptorul pe \-2 m, antena
fixându-se în apropierea
tranzistorului Tg. Se reglează apoi
l _2 şi L 3 pentru o indicaţie maximă
a S-metrului (eventual se retuşează 1
acordul din C-j 2 - 1
Se alimentează cu +12 V
punctul 1 , etajul final. în prealabil
^13 §' C 15 se fixează pe valori @
medii: C 14 pe un sfert din valoare, ___
iar C-jg complet deschis.
La ieşire RF sunt cuplate sarcina de 75 Q şi un voltmetru, după
aplicarea tensiunii.
Reglăm pe C 14 şi Ci 5 , apoi pe C-j 3 pentru a avea o indicaţie
maximă pe voltmetru, reglăm apoi pe C-jg Şi reglăm şi pe C-j 2 -
Consumul etajului final va fi de aproximativ 120 mA, iar tensiunea
de RF de 9-10 V. Aceasta corespunde la o putere de peste 1 W.
în continuare se verifică funcţionarea pe MF; se aplică tensiune
în punctul 4. Se urmăreşte emisiunea cu un receptor şi se
poziţionează cursorul potenţiometrului de 4,7 k£2, la valoarea
pentru care S-metrul indică mici variaţii ale amplitudinii purtătoarei.
Aici deviaţia de frecvenţă este optimă. ' |
Spre a modula în amplitudine punctul 1 , se deconectează de la
+12 V şi se conectează la colectorul tranzistorului T-jq (+6 V).
Semnalul MA poate fi vizualizat cu un osciloscop, sau urmărit
Sa un radioreceptor.
Pe schemă se observă montat un întrerupător care conectează
la masa rezistorului Ry. Această operaţiune este necesară la
trecerea de emisie pe recepţie, realizându-se o deplasare a
frecvenţei oscilatorului.
în majoritatea QSO-urilor DX (AM, SSB sau FM), spre a faclita
înţelegerea trecerii de pe emisie pe recepţie, la sfârşitul mesajului
este transmis un scurt semnal sonor numit BIR. Montajul descris,
apt a produce un asemenea semnal, comportă trei elemente
principale: un monostabil care fixează durata semnalului sonor, un
generator de joasă frecvenţă realizat cu TUJ (tonul semnalului) şi
un etaj de comandă a releului de comutare.
Elementul principal îl constituie un circuit integrat CDB4121.
Acest tip de circuit are un nivel continuu de declanşare
independent de durata impulsului de intrare şi poate fi realizat atât
pe frontul pozitiv, cât şi pe cel negativ, calibrat în durată între 40
ns şi 40 s, cu ajutorul unui condensator şi ai unui rezistor branşate
exterior. E-j şi E 2 sunt intrările de declanşare pe frontul negativ.
Monostabilul este declanşat pe E-j şi E 2 (sau pe amândouă),
evoluând de la nivelul mare către nivel mic (E 3 rămâne Ia nivel
ridibat). E 3 este o intrare pentru declanşare pe front de impuls
pozitiv, pe front cu creştere lentă sau pentru detector de nivel.
Monostabilul declanşează, deci, când pe E 3 se aplică un nivel
crescător (E-j şi E 2 rămânând la nivel scăzut).
Examinând schema, se poate observa că, ia punerea sub
tensiune, tranzistorul TI este blocat şi releul este în poziţia
recepţie. Oscilatorul TUJ nu funcţionează. Când se comută pe
emisie, tranzistorul T-j anclaşează releul, iar oscilatorul T 2 nu
funcţionează (dioda D-j îl blochează). Circuitul integrat primeşte la
intrare un impuls dără a-i modifica starea.
La o nouă comutare R/E, circuitul 4121 primeşte un nou
impuls, ceea ce face ca ieşirile Q şi Q să pasculeze. Pe ieşirea Q
apare un nivel 0. Acesta duce la intrarea în conducţie a lui T-j; la
.trecerea de pe emisie pe recepţie, se provoacă declanşarea
circuitului monostabil. Ieşirea Q trece din niveluîO în nivelul ridicat,
iar tranzistorul TUJ produce oscilaţii controlate cu P-j ce sunt
aplicate emiţătorului. Nivelul ieşirii Q se schimbă în câteva
nanosecunde de la 1 la 0, nivel ce se impuneri la intrara lui T-j,
care pentru moment lasă releul în poziţia “emisie”.?
Totul se derulează cu o constantă de timp controlată prin P 2 '
(timp fixat între 1 şi 2 secunde), timp în care se produce şi
modificarea ieşirii monostabilului, blocând tranzistorul T-j şi
scoţând din funcţiune pe -——-——-—-
T 2 (oscilator AF). în , \ temporizare up
montaj apare comutatorul r-X —«£.—. NC . f"7 p i 1 -( —rVi
S-j care introduce sau j ~
scoate din funcţiune A
sistemul BIP. J W
Q NC Ei £2 E 3 Q GND
_ C D B 4121 _ | , Q k
"jW 1 22 ” V
, fr»72Ka ŢIJf
1
11 10 4 8
■2AKa 2,4 KCl l
14 13 12 11 1b 9 8
1 2 3 4 5 6 7
TEHNIUM 1/96
TV ROMÂNIA INTERNAŢIONAL
a, î decemlnie Î 995 a, ţoat Caauyunat la, ^>ucune4ti finiatul ficat ^taatâaeăc de
televiziune finia aatelit; un fioat de televiziune cane dra, nădcut din doninţa, de a
aşeja, î^ootânia, fie lacul ce i ce cuvine Za fieibajul inţonataţioaal 4Z cultunal
\ eunafieaa. j
I 'Dufia, 50 de oui Za cane TZantânia, a frwt Zaceaficnatd de tacene 4i, deeeoni, de j
I oti&tifccane, * 7 *V ^aatânia, *)atenuaţioual va, a^eni atnainataţii cAeia, fieatnu Znţeleyenea, \
j naţiunii naatâne, cu litania, da, tuntultoadâ, cu fine$eatul dau atât de dinamic, 4c cu |
| viitanul Za cane TRontânia, va, deveni, cu centitudia, un ouate de ne^eninţa, Za Sunofia, |
j unitai. j
Sunofia va, £i atac foyata, când von cunoscute valonite cultunale 4Z uatane, fiotenţialul |
| cneaton, ofitiatiăatul 4c odfiitalitatea, canactenul finieteaod, 4c teutonul danatod, al nomânilon, |
TV România Internaţional a luat fiinţă în baza Legii nr.
41/94 care prevede ca Societatea Română de Televiziune să
realizeze şi să difuzeze pe lângă F . V"7ILT'.
\ . . 5 GRILĂ PROGRAM TV. f
programele interne şi programe emmhfx 10= e 1
destinate străinătăţii. ur 1 LUNI MARŢI MIERCURI 1 J
Programele noului post vor fi vm --—
realizate de către Direcţia n
România Internaţional care a luat sî3i __w
fiinţă pe data de 1 decembrie —— -
* r hm ioo°c
1994 (director Felicia ..— s
Meleşcanu). ttfl
Pentru început, programul cu primpian g
o durată de trei ore şi jumătate va 2ZM ___ | g
fi difuzat între orele 21.30-01.00 km Sear * unsecoi |||
de de " "
(ora României). T * 3tru F9restn clnema as?*-"
23.06 mare 5 [
La alcătuirea grilei de Români» f j
program s-a avut în vedere îA,i % c
asigurarea unui volum echilibrat î3)6 |
de informaţii, cultură, educaţie şi ——p —^- —
divertisment. între principalele nM r^Z. ec,*
repere ale programului s remarcă 00.00 i v.*»™****
cele două buletine informative, - r - Tezaur ~
emisiunea pilot intitulată “100 de \ Dor Mc,or,e
grade Celsius”, care va aborda *>.« . 8 . --- --.- - .
problme legate de actualitatea
zilei şi emisiunea săptămânlă .. ...
“Ofertă specială” consacrată □ informaţii g] film, teatru
divertisment
posibilităţilor de afaceri în
România.
GRILĂ PROGRAM TV. ROMANIA INTERNAŢIONAL
Eutelsat ii F3,10* E tl $7$ MHz. polaritate verticali
xr'LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ
Tezaur
folcloric Ţe tnal aştept
şl acum
programului de satelit şi se va regăsi în emisiunile “Două
mii de ani” şi “Dosarele Istoriei
, _ * * ii * Filmul şi teatrul românesc
VIAN IA INTERNAŢIONAL .. 1W
ihz, polaritate verticali _ vor fi prezente, alaturi de
VINERI SÂMBĂTA DUMINICĂ | muzică, varietăţi şi divertisment.
J q p arte dj n emisiunile
Actual itap r
meteo,sport difuzate prin satelit vor fi
g from... _P re l uate din cele două programe
— a le televiziunii naţionale, iar
In Top
— . - pentru 11 * .— -■ a ^ ta P art ^ constă în programe
copil iinZgru/ realizate special pentru a fi
difuzate în străinătate.
/ Fllm
4-. . Emisia postului de satelit va
§ unsecoi putea fi recepţionată şi în
5 do
| cinema varietăţi România atât de către
2 persoanele care posedă instalaţii
de recepţie directă de la satelit,
cât şi de către persoanele care au
~r—•— ... televizoare conectate la
u , Amintiri, Douimli televiziunea prin cablu.
amintiri . . . w ,
• . • .fa. Baza tehnica a programului
-famuiei / j este f orma tă dintr~o regie de
,pt yeLaamm stadion ţâriamentari emisie, instalaţii de
ss,.;;z mmm | postprocesare, copiere şi montaj
~ elctronic şi dintr-o staţie de
naT emisie-recepţie care realizează
□ documentar 0 (auto) reclami legătura cu satelitul Eutelsat
2F3, lansat în anul 1992. Antena
staţiei de sol are un diametru de
Istoria României constituie un capitol important al 7 m şi posibilităţi de mişcare de 180 grade în azimut şi 90 de
4
TEHNIUM 1/96
grade în elevaţie. Este capabilă să- realizeze legătura cu toţi
sateliţii care intră în zona sa de acţiune, astfel încât în cazul
trecerii, în viitor, a emisiei pe alţi sateliţi nu va fi nevoie de
investiţii suplimentare.
Emisia satelitului 2F3 acoperă teritoriul întregii Europe;
Nordul Africii, Orientul Apropiat şi
Mijlociu, inclusiv Israelul şi poate zonele de a
fi captată cu antene având diametrul
0,6-1,8 m, valorile mai mici fiind
valabile pentru ţările Europei
Centrale.
.Echipamentele sunt dintre cele
mai moderne, fiind furnizate de
firme de prestigiu cum sunt “Sony”,
“Panasonic”, “Grass-Valley”,
“Tektronix” şi “Avid”. Staţia de sol
este furnizată de firma americană
“Scientific-Atlanta” care este şi
furnizorul Uniunii Europene de
Radioteleviziune.
Proiectul şi concepţia generală
aparţin specialiştilor Societăţii
Române de Televiziune care au
asigurat şi lucrările de montaj într-
un timp record de numai două
săptămâni.
Costpl investiţiei este de cca 1,5
milioane dolari şi a fost asigurat de
la bugetul de stat ca şi costul chiriei
pentru segmentul spaţial.
Prin realizarea canalului TV
România Internaţional, Societatea
Română de Televiziune a făcut un
nou pas în direcţia extinderii şi
diversificării serviciilor sale, data
de 1 decembrie 1995 marcând
momentul ieşrii în Europa, pentru
prima dată din România, cu
emisiuni regulate de televiziune.
Având în vedere importanţa
deosebită a emisiunilor postului TV
România Internaţional se are în
vedere dezvoltarea sa graduală, în
timp şi spaţiu.
Intr-o primă etapă se va încerca mărirea volumului
emisiunilor prin închirierea de spaţii suplimentare pe actualul
satelit, iar ulterior se vor rezerya spaţii de emisie pe sateliţii
din seria “Hot Bird” a căror putere şi rază de acţiune sunt
mai mari.
De asemenea, acestui post i se va aloca un studio
suplimentar şi se vor crea posibilităţi tehnice-pentşi
trasmiterea sunetului în limba engleză, iar ulterior şi în alte
limbi.
Aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai larg şi mai
ANTENA 0,6 m-r <1,8 m
COST CHIRIE
^,5" ORE/zi =• '1.600.000
usd/an
qore/zi * 2.400.000 O /l_
ANTENA
0,6 m.
ANTENA 0,6 m-T 1,5 m
COST CHIRIE
CU 50% MAI MARE
DECÂT PENTRU
EUTELSAT U F3
ANTENA
0,6 m
profund care priveşte reorganizarea şi retehnologizarea bazei
tehnice a Societăţii Române de Televiziune, proces care este
demarat, urmând a fi realizat în următorii 3-4 ani.
Ing. Nicolae DINCĂ
Ing. Laurenţiu TIMA
TEHNIUM 1/96
CONSTRUCŢII HOBBY
Paza electronica a locuinţelor i
DUPĂ USA LATRĂ... )IA(.\TT0! 0M I,
Se prezintă un dispozitiv care
declanşează, în momentul apropierii sau
atingerii mâinii de clanţă, un magnetofon de
orice tip, pe a cărui bandă magnetică este
înregistrat lătratul unui câine furios, imitând
existenţa în casă a unui paznic de nădejde.
Dispozitivul propus (vedeţi schema)
constă din trei relee: capacitiv (TI, T2, T3),
de timp (T4, T5) şi de execuţie (T6).
La apropierea mâinii, sau la atingerea
acesteia de clanţă, scade frecvenţa de
generare a tranzistorului TI. Corespunzător
de micşorează şi curentul care circulă prin
acest tranzistor. Tranzistoarele T2 şi T3
alcătuiesc un amplificator de curent
cbntinuu, conectat la rezistorul variabil R5.
La micşorarea curentului, tranzistorul T2 se
blochează, iar T3 se deschide, declanşează
releul K1 întrerupând contactul propriu
K1.1, întrerupându-se astfel circuitul de
aplicare la baza tranzistorului T6, a tensiunii
de blocare. T3 des-
c-hizându-se produce
declanşarea releului K3.
în primul rând acesta
întrerupe - prin contactul
propriu K3.1 -, circuitul
de încărcare al
condensatorului C6 şi
trece pe autoaiimentare
prin K3-1, K2.1 şi R15.
în al doilea rând, releul
conectează prin cel de-al
doilea contact al său
(K3.2) la reţeaua de
alimentare orice element
de execuţie (mag¬
netofon, sirenă, sonerie şamd).
Condensatorul C6 începe, la rândul său, să
se descarce pe circuitul: plus C6,
rezistoarele R8 şi R10, joncţiunea bază-
emiţător T4, minus C6. Pe durata în care
C6 se descarcă, T4 se blochează, iar T5 se
deschide, declanşează releu! K2 care
întrerupe circuitul de blocare al K3 (cu
contactul K2.1) şi aplică tensiune în circuitul
bazei T6 (prin K2.2). T6 se blochează ţi
releul K3 îşi restabileşte situaţia iniţială.
Astfel, mecanismul de execuţie va iucra
numai 7-60 secunde în funcţie de poziţia
cursorului potenţiometrului R8. în cazul
deschiderii uşii, circuitul electric ai releului
de execuţie se întrerupe datorită
microîntrerupătorului SF1.
După cum se vede din figura 1 întreaga
schemă este alcătuită din componente care
se găsesc uşor. Rezistoarele pot fi de orice
tip în afară ,de R3 care este bobinat cu
conductor de nicrom sau woifram.
Tranzistoarele, excluzând» pe cele indicate
pe schemă, pot fi: T1=P401-P403, P422,
P423, SFT163, EFT317, 2NQ02, 2N603,
2N1526; T2, T3, T6=P16, MP39-MP42,
2N602, SFT319, ACI80, A3Y80; T4,
T5=M36, MP37, MP38, AC181, AC180,
2N445A. Releul K1 este de tip RSM2 (reper
Ini71 81 31), iar K3, RES9 (reper RS4 524
202). Bobina LI este realizată pe o carcasă
din hârtie cu
diametrul de 10
mm utilizând
conductor
CuEm 0,35
(conductor de
cupru izolat cu
email),
bobinare spiră
lângă spiră, un
singur strat.
Priza se ia de
la cea de a
şasea spiră
faţă de termi¬
nalul, de sus,
după schemă.
T ransforma-
torul TI este
confecţionat cu
miez S20. înfă-
ş u r a r e a
primară conţine
2750 spire din conductor CuEm 0,1 mm, iar
cea secundară - 180 spire conductor Cum
0,45 mm.
Toate componentele sunt dispuse pe
două plăci imprimate.
Dimensiunile acestora şi dispunerea ele¬
mentelor depind de tipul rezistoarelor şi
condensatoarelor utilizate. Una din
variantele posibile este prezentztă în figura
2 . Pe o placă se montează releul capacitiv,
iar pe cealaltă - releul de timp, releul de
execuţie şi alimentatorul. Ambele plăci se
interconectează cu o mufă (orice tip) care
are nu mai puţin de trei contacte. Releul
capacitiv se dispune pe uşă lângă
încuietoare, iar restul montajului (cea mai
mare parte) în apropierea mecanismului de
execuţie. Dispozitivul executat corect
funcţionează de la început.
6 TEHNIUM1/96
CONSTRUCŢII HOBBY
O dată cu sosirea iernii, începe
perioada cea mai grea pentru
familiile de albine. Din cauza
temperaturii scăzute a aerului, apicultorul
nu, poate deschide stupul încălzit, dar fără
aceasta, nu poate şti cum se simt albinele
în perioada iernatului.
Aparatul pe care îl prezentăm permite
obţinerea promptă a informaţiei privind
starea familiei de albine în perioada
iernatului, astfel ca în caz de necesitate să i
se acorde grabnic ajlitor. Fiecare stup al
prisăcii se dotează cu un traduetor de
temperatură şi cu un microfon. De la
acestea se scoate în exterior un segment
de cablu de 0,5 m lungime, al cărui capăt
se termină cu un conector fişă. Parcurgând
prisaca, apicultorul se apropie de fiecare
stup, conectează !a mufă un aparat portativ
şi - pe baza indicaţiei acului - controlează
temperatura din stup, iar după sunetul din
căştile telefonice determină dispoziţia
familiei de aibine. Aparatul este realizat într-
o cutie metalică cu dimensiunile 220 x 160
x 90 mm. Pe panoul frontal sunt scoase
scala microampermetrului, cu întrerupătorul
şi mufa de cuplare. Limitele de măsurare a
temperaturii: 0°...50°C. Alimentarea
aparatului este autonomă. Schema de
principiu a aparatului se prezintă în figura 1.
Dispozitivul constă dintr-on AJF şi un
măsurător al temperaturii. AJF, realizat cu
tranzistoareie T1-T3, este prevăzut cu
reacţie negativă în c.c. (prin R15) ceea ce
permite obţinerea unui coeficient de
amplificare constant, în condiţiile unor
oscilaţii’ importante a temperaturii mediului
înconjurător. Reacţia negativă în c.a. (prin
R13) măreşte stabilitatea AJF faţă de
autoexcitare. La intrarea AJF (la mufa XI)
se conectează microfonul BM1 (dispus în
stup), iar îa ieşire (mufa XS2) se
conectează casca telefonică de mare
impedanţă (nu se prezintă în schemă).
Dacă regimul tranzistoarelor T1-T3 nu
diferă de cel indicat în schemă, AJF nu
necesită reglaj. Măsurătorul de temperatură
este realizat conform schemei în punte.
Ajutorul
electronic
al
m, ia contactele comutatorului. PLăcuţa cu
diode se scufundă într-un recipient cu apă
răcită până ia temperatura de 1-2°C. Este
necesar ca apa să fie distilată sau, în caz
extrem, apă curată de ploaie. în acelaşi
recipient se aşază termometrul etalon.
Plăcuţa se conectează la contactul 1 a!
conectorului XI, iar contactul comun al
comutatorului - la contactul 2. Cu ajutorul
rezistorului ajustabil R10 se stabileşte acul
aşa cum se arată în schemă şi se gradează
scara microampermetrului în grade Celsius.
Mai întâi, pentru temperatura de 0°C a apşi,
modificând rezistenţa R10 se stabileşte
acul microampermetrului la gradaţia zero.
Pe măsură ce apa se încălzeşte, la fiecare
5° se trasează diviziuni pe ' scara
microampermetrului.
în dispozitiv se folosesc rezistoare cu
peliculă metalică de 0,125 şi 0,25 W putere
disipată. Tranzistoareie KT315B pot fi
înlocuite cu KT312, KT342 şi KT315 cu
orice literă. Dioda stabilizatoare de tensiune
D818E poate fi înlocuită, în caz extrem, cu
D814B, dar în acest caz stabilitatea cu
temperatura a dispozitivului va fi mai
proastă. Dioda LED poate fi de orice tip.
Ţinând cont de aceste componente s-a
conceput placa imprimată, al cărui desen
se prezintă în figura 2. Pentru măsurarea
temperaturii s-a utilizat un micro-
ampermetru având curentul maxim de
500...200 jiA. Se înţelege, este scump să
Braţele punţii sunt constituite din
rezistoarele R3, R6, R7, R10 şi traductorui
de temperatură, dioda Dl (KD103, KD503,
KD521), dispus în stup. Traductorui
utilizează proprietatea joncţiunii pn de a-şi
modifica rezistenţa în căzu! variaţiei
temperaturii mediului ambiant. Pe dioda Dl,
prin R3, se aplică o tensiune de polarizare
directă. La variaţia temperaturii puntea se
dezechilibrează şi în diagonala de
măsurare, în care este conectat
microampermetrui PAI, apare un curent
proporţional cu temperatura, Rezistorul
ajustabil R10 serveşte pentru echilibrarea
iniţială a punţii. Diodele D2, D3 şi
rezistoarele R9, R14 formează un
stabilizator de tensiune parametric. R14
trebuie astfel ales, încât curentul care
circulă prin dioda stabilizatoare de
tensiune D3 să fie egal cu 10 mA.
Dioda eiectroluminiscentă HL1
indică alimentarea aparatului. în .
scopul micşorării erorii de măsurare
a temperaturii, din cauza împrăştierii I
caracteristicilor diodelor, acestea
trebuie, în prealabil, selectate.
Pentru aceasta, se foloseşte
comutatorul cu galeţi cu 11 poziţii.
Unsprezece diode se lipesc, cu
terminalele catod la o mică plăcuţă
din sticiotextolit placat, iar
terminalele anod, prin conductoare
având lungimea nu mai mare de 0,5
la indicaţia zero a microampermetrului. Se
amestecă apa dându-i posibilitatea să se
încălzească uniform. La fiecare 5°C se
conectează pe rând la aparat, cu ajutorul
comutatorului, fiecare diodă şi se înscriu
indicaţiile acului microampermetrului.
încălzind lent apa se continuă măsurătorile
până la temperatura de 50...60°C. ’
în conformitate cu procedeul descris
este necesar să se aleagă atâtea diode câţi
stupi se prevăd a fi dotaţi cu traductoare.
Se consideră a fi bune pentru a
funcţiona în măsurătorul de temperatură
aceie diode ale căror caracteristici, în
intervalul de temperatură indicat, diferă nu
mai mult de ±1 ...3%, altfel eroarea în
determinarea temperaturii va fi prea mare.
Apoi, una din diodele alese se conectează
se instaleze în fiecare stup un microfon, de
aceea se poate utiliza un microfon portativ,
ataşând carcasei sale un dispozitiv în formă
de pâlnie prevăzută cu conductă sonoră
sub forma unui segment din tub de cauciuc
sau de policiorură de vinii având diametrul
exterior până la 10 mm şi o lungime de
150...200 mm. Pentru a asculta albinele,
conducta sonoră se introduce într-un orificiu
practicat într-unul din pereţii stupului. în
interior, orificiului trebuie obturat de o grilă
metalică deasă, iar în exterior - de un dop
din lemn. în aparat se utilizează conectoare*
de JF. Uneori, este necesar să se măsoare
temperatura în două, trei puncte ale
stupului. Iarna se poate urmări, după
variaţia temperaturii acestor puncte,
deplasarea albinelor prin stup.
Pentru aceasta, în breşa practicată
în conductorul care uneşte
conectorul de măsurătorul de
temperatură se montează un
comutator cu galeţi, conectându-i
contactele-poziţie ia contactele
libere ale mufei (acestea nu sunt
arătate în schemă).
Prelucrare din “RADIO” nr. 7/1987
Ing. Fany E. STANCIU
/ . : ; ;'S
TEHNIUM 1/96
NOUTĂŢI EDITORIALE
START 200
■Ml_II_■__llilil . ii_ i __J
Revista lunară în culori START 2001 se adresează tinerilor,
propunându-le o incursiune pe cât de-spectaculoasă pe atât de
instructivă în două universuri paralele: ştiinţa şi fantezia.
START 2001 este singura publicaţie din România care
cultivă interesul tinerei generaţii pentru cunoaşterea ştiinţifică,
prezentând într-o formă accesibilă şi atractivă noutăţi din
domeniile cele mai diferite ale ştiinţei, de la fizică şi chimie la
geologie şi biologie.
Cititorii revistei sunt invitaţi să pătrundă adânc în spaţiul
cosmic, dar şi în lumea atomului, în intimitatea elementelor ca
şi a substanţelor compuse de om. Ei pot urmări modelarea
planetei noastre şi a continentelor, descoperind mecanismele
care au condus-o.
Formele nenumărate ale vieţii terestre se înfăţişează celor
interesaţi prin pagini de călătorie şi explorare a spaţiilor celor
mai pitoreşti de pe glob, ca şi prin prezentarea celor mai puţin
cunoscute animale şi plante, făcută în spiritul unei educaţii
ecologice active.
Sunt nelipsite noile realizări tehnice de pretutindeni, cele mai
temerare ipoteze ştiinţifice şi proiectele de mare anvergură care
aşteaptă mileniul al lll-lea.
Spaţiul rezervat formării unei gândiri deschise către nou
cuprinde observaţii neexplicate încă din diferite medii şi timpuri,
ca şi zboruri libere ale fanteziei orbitând în jurul ideilor ştiinţifice
care dau tonul revistei.
Bucurându-se de o ilustraţie deosebit de bogată şi de o
prezentare grafică fără egal în România, publicaţia pentru copii
şi adolescenţi START 2001 reprezintă un preţios auxiliar pentru
noua şcoală românească.
O NOUA PUBLICflţie
Aşa cum se autointitulează, revista TEHNICĂ AV-TV
se adresează profesioniştilor în domeniul audio-video.
Revista TEHNICA AV-TV este editată de Editura
“CONCEPT” din Târgu Mureş.
Cu o grafică specifică revistelor tehnice de ţinută-,
TEHNICA AV-TV îi atrage pe electronişti de la prima
vedere, conţinutul îi oferă însă personalitate şi o situează
în rândul publicaţiilor de calitate.
Redacţia TEHNIUM îi salută apariţia pe piaţa
românească şi se bucură de colaborarea cu ea.
îi dorim mulţi ani de.apariţie în folosul tuturor.
Ii I autoturism el
Revista Automobil Clubului Român rămâne principala
sursă de informaţii pentru automobilişti şi pentru cei
îndrăgostiţi de zeul automobil.
Atractivă prin grafica modernă şi tipar revista
AUTOTURISM de la începutul acestui an aduce cititorului o
bogată paletă de informaţii cum ar fi: “Piaţa automobilului”;
“Viaţa A.C.R.”; Elemente de sport”; Despre autoturismele de
ocazie şi nelipsitul dialog şi consultaţii tehnice, economice şi
juridice.
8
TEHNIUM 1/96
Alimentatorul prezentai este de tip liniar, cu element
regulator serie. Cu toate că un astfel de echipament este mai
simplu şi mai uşor de realizat decât unul în comutaţie
(prezentând totodată avantajul asigurării unei stabilizări
excelente, dublată de posibilităţi remarcabile de filtrare a
tensiunii ondulatorii reziduale de intrare, nu trebuie scăpat din
vedere că bilanţul energetic conduce la concluzia unui
randament mediocru. Din acest motiv, în alegerea soluţiei este
de dorit o optimizare în sensul reducerii ia maximum a
pierderilor de putere inutile în circuitele de putere ale
stabilizatorului, mai ales pentru valori ridicate ale curentului
curentului de sarcină. Deşi randamentul mediocru rezultă prin
însăşi concepţia stabilizatoarelor de tip liniar, este important să
se prevadă un-mod de reglare adecvat şi o configuraţie optimă
a circuitelor, fiind astfel posibilă obţinerea tensiunii stabilizate la
un randament convenabil pentru aplicaţia concretă.
în acest sens, în proiectarea şi realizarea aparatului, a cărui
schemă electrică este prezentată în figura 1, am optat pentru o
variantă care prezintă următoarele particularităţi:
• Schema permite montarea tuturor elementelor care disipă
căldură, direct pe un radiator comun (pereţii verticali ai unui
şasiu monobloc din aluminiu), fără foiţe izolatoare, avantajul
fiind un transfer termic optim, evitându-se rezistenţele termice
suplimentare.
* Configuraţia asigură o bună stabilizare a tensiunii de ieşire
în condiţiile unor căderi de tensiune destul de mici pe elementul
regulator serie, astfel că şi în domeniul curenţilor de sarcină
mari, tranzistoarele de putere se află întotdeauna în aria de ,
siguranţă a caracteristicilor, fiabilitatea fiind asigurată pentru
gabarite convenabile ale radiatoarelor de căldură.
• Sunt prevăzute circuite de protecţie sigură la suprasarcină,
la scurtcircuit şi la supratensiune. Pentru suprasarcini
periculoase (scurtcircuite), se asigură blocarea completă a
stabilizatorului, deblocarea fiind posibilă prin rearmare manuală
(butonul cu revenire ‘SET’), fiind astfet evitată suprasolicitarea
în putere a tranzistoarelor elementului regulator. De altfel,
comanda ‘SET” este necesară la fiecare punere în funcţiune a
aparatului, după cuplarea întrerupătorului de reţea.
* Este evitată rezistenţa de putere străbătută de curentul de
sarcină, folosită în mod curent cp traductor pentru protecţia la
suprasarcină, rolul acesteia fiind preluat de către rezistenţele
de egalizare a curenţilor prin tranzistoarele de putere cuplate în
paralel, protecţia fiind asigurată la depăşirea curentului prin
oricare din cele şase tranzistoare de putere.
• Schema de redresare este cu punct median, astfel că în
sarcină, căderea de tensiune totală pe redresor va fi mai mică
'220V
R27
160/2W
R28
8Q/4W
C9
iOGn
iN40Qi
07 £
PL6V8Z
160/2M
TU
BD136
R29
B0/4M
D8
PLSV1Z
TRi
ISO Vft
10mA“?SmV
TIO PI
BCi71 510
C3
32000/407
30A—75tnV
TEHNIUM 1/96
decât în varianta utilizării unui montaj în punte.
• Pentru controlul parametrilor de ieşire este prevăzut un
instrument analogic care permite măsurarea tensiunii şi a
curentului de sarcină, funcţiile am pe rm &iru~ vo itm e îru
seieclându-se printr-un comutator cu poziţie de zero. Pentru
poziţia de măsurare a tensiunii s-a prevăzut o schemă de
vclîmetru diferenţiai lucrând într-un domeniu îngust (cei care
interesează), extensia scalei conducând ia mărirea
considerabilă a rezoluţiei.
REDRESORUL
Tensiunea dublă necesară redresorului, de tipul cu punct
median, se obţine din transformatorul Tr.1, dimensionat pentru
o putere aparentă-de 450 VA. Miezul magnetic din tole de
ferosificiu E25+125 are o secţiune de 25 cmp. Primarul conţine
440 spire CuEm <j> 0,95, iar secundarul 2 x 36 spire CuBB <j> 2,4.
Sunt prevăzute siguranţe fuzsbîle atât în primar, cât şi în
secundar (FI •••SA şi F2-30A). Tensiunea redresată cu diodele
Dl şi 02 este filtrată cu condensatorul C3. Pentru a fi posibilă
montarea pe radiatorul comun fără izolatoare de mică, am optat
pentru utilizarea diodelor gata încapsulate. în punţi de tip 20
PM4.,-care au în componenţă diode de tip RAG izolate faţă de
capsula metalică şi protejate într-o răşină epoxidică. Fiecare din
diodele Dl şi D2 care apar în schema din figura i, se obţin prin
legarea In para el a câte trei diode RAG din punţile menţionate,
astfel că vor fi necesare trei dispozitive conectate ca în schema
din figura 2. Se pot folosi şi diode valide din punţi parţial
defecte, executând conexiunile externe corespunzătoare.
Soluţia prezintă avantajul montării foarte comode, cu şuruburi
M6 strânse corespunzător pentru asigurarea unui transfer
termic optim, transfer care se îmbunătăţeşte prin utilizarea la '
intetfaK a unei paste cu proprietăţi termoconductoare (ulei
siliconic cu pudră de alumină). Deşi pare exagerată, această ’
supradimensionare măreşte considerabil fiabilitatea şi totodată
permite eliminară rezistenţei de limitare a curentului de
încărcare a condensatorului de filtraj C3 care are o capacitate
destul de mare. Se pot utiliza în mod analog şi numai două
punţi 2GPM4, dar în acest caz se recomandă înserierea spre
condensatorul G3, a unei rezistenţe de 0,08-0,1 ohm/30 A.
STABILIZATORUL DE TENSIUNE
Schema este clasică, dar prezintă unele particularităţi în
alcătuirea elementului regulator serie şi a circuitului de pornire.
Având în vedere cerinţele de putere, se folosesc două
grupuri de câte trei tranzistoare în paralel (T1-T3 şkT5-T7),
emitoareie având înseriate rezistenţele de egalizare R1-R3 şi
respectiv R4-R6. Grupul T1-T3 este comandat de 14,
formându-se astfel un tranzistor echivalent Darlington, iar
grupul T5-T7 formează cu T8 o configuraţie identică. Ambele
grupuri astfel formate, se leagă în paralel. Tranzistoarele T4 şi
T8 care apar astfel legate în paralei, au în emitoare rezistenţele
R7 şi R8, care, fiind plasate spre joncţiunile B
tranzistoarelor comandate (T1-T3 şi T5-T7), au un ro! import*
în stabilitatea termică a montajului. Fiecare din rezistenţele,|R‘
R6 sunt alcătuite la rândul lor din câte 4 rezistenţe de 6,(
ohm/3 W legate în paralel, astfel că acestea nu se încălzes
deloc în timpul funcţionării. Rezistenţele R7 şi R8 surit formate
fiecare din câte trei rezistenţe de 150 ohm/0,5 W, care sunt
amplasate fizic câte una în baza fiecăruia din tranzistoarele TI- ]
T3, T5-T7, rezultând astfel rezistenţele echivalente de 50 ohmi.
Din necesitatea montării tranzistoarelor elementului
regulator direct pe radiator, fără izolaţii de mică, precum
pentru a folosi tranzistoare de putere NPN fiabile şi ieftine
(2N3055), acestea sunt plasate pe bara negativă a tensiunii
redresate, iar condensatorul de filtraj C3, izolat de şasiu, este
montat* pe o placă de pertinax. Configuraţia impune necesitatea
unui circuit de pornire care să fie operativ indiferent dacă
stabilizatorul este în gol sau.în .sarcină. In schemele uzuale
pornirea este asigurată printr-o rezlstenţă-şunt plasată în
paralei cu elementul regulator (între colector şi emitor). Deşi
.soluţia prezintă avantajul că rezistenţa-şunt preia o parte din
puterea disipată de tranzistoare, .am evitat folosirea ei în
aplicaţia de faţă
datorită
supratensiunilor
care apar la
ieşire, atunci
când aparatul
funcţionează pe
sarcini mici sau
în gol. Soluţia
adoptată- aici
3 !
10A
15A 20A /
SA
25 A
o
13V
ltV
15\ 'V" '
IOV
16 V
asigură existenţa fa ieşire a tensiunii stabilizate nominale
indiferent de sarcină (inclusiv In gol) şi constă în polarizarea
iniţială suplimentară a diodei zenner de referinţă (D4) din
tensiunea nestabilizată, printr-o rezistenţă (R17), polarizare
care se produce la apăsarea butonului “SET’ având ca efect
pornirea sigură a stabilizatorului. Utilizarea acestui buton este
opţională, el se poale şunîa cu un ştrap, renunţând la serviciile
iui, şi în acest caz pornirea se face automat fără intervenţia
utilizatorului, în schimb nu mai putem beneficia de un avantaj
important al circuitelor de protecţie, acela de a anula .complet
puterea disipată de elementul regulator în caz de scurtcircuit-pe"*
ieşire. (Va avea loc numai o limitare de curent, datorită
repornirli automate).-Polarizarea suplimentară cu rezistenţă'*’
R17 nu afectează sensibil factorul de stabilizare, întrucât
curentul principal al referinţei D4 provine din tensiunea
stabilizată prin intermediul rezistenţei R20 de valoare m.uSt mai
mică decât R17 (cu un ordin de mărime).
In rest, schema’este clasică, mecanismul stabilizării
cunoscut, nu mai necesită comentarii.
PROTECŢII LA SUPRAGURENT
La consum normal, căderile de tensiune pe rezistenţele R1-
R6 sunt suficient de mici pentru a menţine blocate
tranzistoarele de protecţie T11-TI6, astfel-că stabilizatorul
funcţionează normal. în cazul unor suprasarcini, căderile de
tensiune pe aceste rezistenţe provoacă deschiderea
tranzistoarelor de protecţie T11-TI 6, care vor şunîa rezistenţa
R9.
Tranzistoarele T1-T8 tind să se blocheze datorită micşorării
curentului de comandă care intră în bazele tranzistoarelor T4 şi
T8. (Curentul de colector al lui T9 este deviat prin tranzistoarele
T11-TI 6).
Se asigură astfel limitarea curentului de sarcină. La
io
TEHNIUM 1/96
suprasarcini mari sau scurtcircuite, curenţii prin T1-T8 se Curentul prin divizor, însă, trebuie să fie întotdeauna mult
.anulează, stabilizatorul se blochează, asigurându-se astfel mai mare decât curentul prin instrument. Oricum, faţă de
limitarea (şi chiar anularea) puterii disipate de elementul curentul nominal debitat de aparat (22 A), curentul prin acest
regulator. în plus, la un scurtcircuit net pe ieşire, procesul de divizor poate fi considerat neglijabil • ' . -1
blocare este accelerat de absenţa curentului de comandă m-—---———
furnizat de T9, datorită anulării curentului prin dioda zener D4, Jjjjj rssTrf?" “sTotW ~~ “ ---
deci protecţia acţionează pe două căi. a / Ţ"~~\ /ţ~~\
Datorită configuraţiei “SAU” a circuitului tranzistoarelor T11 - jj ^ "ŢTl -
Ti 6, deschiderea oricăruia dintre, acestea-provoacă blocarea Ş| _ ,_.X x X_/ I
tuturor tranzistoarelor TI-18. Bf rP. 7n/cn . ' / rzs I X as? !
PROTECŢIA LA SUPRATENSIUNE
Când tensiunea de ieşire atinge pragul de 15,1 V,
deschiderea diodelor zenner D6 şi D7 permite apariţia unei
căderi de tensiune pe R23 suficient de mari pentru deschiderea
lui T11. Grila tîristoruluî Thl se pozitivează în raport cu catodul,
.astfel că acesta se deschide şi pune în scurtcircuit ieşirea
stabilizatorului. Acesta se blochează datorită circuitelor de
protecţie la scurtcircuit, prin mecanismul descris anterior.
CIRCUITUL DE MĂSURA
S-a proiectat pornind de la instrumentul disponibil - un
miiiampermetru (nepretenţios) având cap'de scală 10 mA !a 75
mV.
Pe poziţia “Ampermetru” a comutatorului K2, pe instrument
se aplică o cădere de tensiune, proporţională cu consumul,
-culeasă de pe şuntul Shl, confecţionat din manganinâ, care
furnizează 75 mV când este străbătut de 30 A.
Pe poziţia “Voitmetru”, instrumentul înseriat cu rezistenţa
adiţională R3G-R3T se conectează pe diagonala unei punţi
formate din elementele D8, R27, R28, R29. în acest fe!.“zero¬
ul” instrumentului este deplasat electric la 10 V, iar capul de
scală este 16 V, scala completă acoperind un domeniu de 6 V.
Pentru etaSonare, instrumentului înseriat cu grupul R30-R31 i
se aplică o tensiune de la 0 la 6 V:
Valoarea exactă a lui R30 se stabileşte pentru o indicaţie
ELEM ENTE DE CONSTRUCŢIE
Şasiul aparatului este executat din tablă de aluminiu cu
grosimea de 5 mm; având şi rol de radiator. Componentele
care-necesită răcire sunt distribuite uniform pe suprafeţele
pereţilor verticali laterali (cele şase îranzistoare 2M3055) şi
posterior (punţile redresoare).
O placă imprimată, având dimensiunile 85 x 75 mm conţine
componentele din stabilizator şi voitmetru! diferenţial şi.se
execută conform desenului din figura 4. Circuitul de protecţie ta
supratensiune şi siguranţa de reţea (FI) sunî amplasate pe o
g|il|n;r, : _jj_______11 plagă imprimată
__ ■ ■ ■ cu. ‘dimensiunile
L- EEZJ i 50 .x 30, exe-
_ T Zizzr cutată conform
w >< 9 O c figurii 5.
r ut [ ca j -T R Conexiunile se
, T U|i_yV| O^Thi w execută cu oon-
a - i_ a ductoare flexibile
> — — T 3 QN 8 L-] a l r cu izolaţie din
f XiX " 030895 * ^ cauciuc siliconic,
fata cu componente- placa .150X30 având secţiunile
corespunzătoare
curenţilor vehi-
---culaţi, configuraţia
respectând regulile specifice electronicii de putere.
Orificiile de trecere pentru cablurile de reţea şi ieşire sunt
practicate în panoul posterior. Cablurile sunt protejate contra
eventualelor supratemperaturi ale radiatorului .prin presetupe
din teflon.
Panoul frontal al aparatului conţine întrerupătorul de reţea
LED-ul de semnalizare, butonul cu revenire “SET” care
acţionează un microîntrerupător tip H, comutatorul V/A şi
instrumentul de măsură.
Trl
450VA
cap de scală de 6 V. Apoi grupul astfel format şi etalonat se
leagă pe diagonala punţii menţionate, urmărind comportară
liniară în domeniul 10-16 V. Dioda D9 protejează instrumentul
la polarizare inversă, când tensiunea de ieşire a stabilizatorului
este mai mică de IOV. Această situaţie de regim tranzistoriu
apare ia deconectarea aparatului pe sarcini mici, când
tensiunea la ieşire scade lent până la descărcarea completă a
condensatoarelor C3 şi C4,
Soaiele instrumentului se trasează conform desenului din
figura 3, cu diviziuni echidistante. Dacă se dispune de un
instrument mai sensibil (de ex. 1 mA), valorile rezistenţelor din
divizorul R28-R29 pot fi mult mărite, micşorându-se
corespunzător puterea disipată de acestea.
Prezent pe piaţa româneasca în ultimii ani, minicasetofonul
stereo PANASONIC RQ-S15 este un produs foarte elaborat ai
industriei electronice japoneze a bunurilor de larg consum. El
foloseşte patru circuite . integrate specializate şi anume:
IC 1 - LA 4589W - amplificator de audiofrecvenţă
IC 2-TA 7793 FNEL - montaj Dolby NR
IC 4 - AN 6628 SE2 -alimentator pentru motor
IC 5 - M 34120 M212 4G - microprocesor pentru controlul
mecanismului de antrenare a casetei.
Montajul nu este însă realizat exclusiv cu aceste c
integrate, ci şi cu ajutorul tranzistoarelor cu siliciu opişn
diodelor LED, precum şi ai unor circuite speciale de con
care conţin în capsula (tip tranzistor) câte 12 struci
tranzisioare şi 1-4 rezistoare interconectate, lată <
exemple:
- Q8 UN 5119 TW - comutator simplu
LA4589W
PRE/S-XBS/
iHEAD
[CIRCUIT
lYBACK HEAD
2SB815B7TW
POWER SUPPLY
RVTDTCI44TUW
RVTFMA5TW
2SDI328STW
SOLENOID DRIVE
AN6628SE2
MOTOR DRIVE
RVTDTAI23JUW
SOLENOID DRIVE
Q10RVTDT114 TUV - comandă LED
;> 013 RVTFMA 5TW - comandă motor
•Q14RVTDT144 TUW - comutator simplu
■ Q32 RVTFMG 3TW - comutator dublu.
t’ Minicasetofonu! RQ-S15 funcţionează numai pe redare * fiind
un lector de bandă stereo specializat-pentru muzică. în acest
sens el este prevăzut pentru fiecare canal cu câte două. capete
magnetice de redare tip “PLAYBACK”.
Audiţia se face, bineînţeles, în căşti stereo. Pentru alimentare
se folosesc baterii de 1,5 ¥ sau acumulatoare de 1,2 V (ex.: RP*
BP62E4). Extrem de compactizat (treabă japoneză!) şi de fiabil,
cu bune calităţi electro-acustice, PANASONIC RQ-SISse Bscrie :
în topul celor mai bune minîpasetofoane realizată în lume.până:
în prezent
La recepţie, semnalul de 144 MHz se aplică de fa
bobina de antenă LI 9, fiind amplificat de tranzistorul
T9, Tranzistorul T8 primeşte semnalul de la 19'şi de la
oscilatorul local 130 MHz. Semnalul rezultai este de 14
MHz, care prin mufa K2 se aplică receptorului. ■ . _
La emisie, semnalul de *144 MHz se aplică la mufa'
K3 pentru bobina II. în divizorul CTC2 se aplică şi
semnal de 130 MHz pentru modulatorul format din TI şi
T2. La ieşirea modulatorului semnalul are frecvenţa de
144 MHz. Urmează apoi un lanţ de amplificare'cei,
permite ca Sa filtrul L10C25C28 să se obţină o putere/;
de peste 1 W. Comutarea de pe Rx pe Tx se face cu
ajutorul unui releu.
Schema electrică completă este prezentată în figura 2.
întregul montaj se concretizează pe un cablaj
imprimat, ale cărui formă şi dimensiuni apar în figura 3.
Pe cablaj apare şi dispunerea componentelor
(vedera cablajului este dinspre partea placată).
Pentru ca radioamatorii să poată confecţiona mai
uşor bobinele, prezentăm schiţele acestora şi tabelul cu
datele lor.
T. Montajul' prezentat permite lucrul în banda'de 2 m,
având ca element de bază un transceiver în banda de
20 m. Acest transverter a fost' experimentat de către
2*KF1T3
KFÎ73
TX H MHz \
13 MHz
KSYST'i
KF173
(cniert®.
% MHz\
DK2BNG şi OK3DQ şi publicat în revista “Amaterske
3adso”.
Modul de funcţionare a aparatului este ilustrat în
igura 1, în care up-conversia frecvenţei de 14 MHz se
ace graţie unui oscilator pe 130 MHz, pilotat cu cuarţ.
(j) Nr. I <j> spire înducîanţă
carcasă spire j [fiH]
rtea de emisie debitează 1,3 W, întregul adaptor fiind
nentat cu 12 V.
TEHNIUM 1/96
L6
8
5
0,85
0,15
L7 ,
8
5
0,85
0,2
L8
5
3
0,85
0,12
L9
8
3
0,85
0,1
L10
8
2
1,0
0,05
LII
5
3,5
0,85
0,08-0,12
LI 2
5
9
0,6
0,5-0,7
LI 3
5
9
0,6
0,5-0,7
LI 4
5
38
0,2
5,8-7,5
L15
• 5
38
0,2
5,8-7,5
LI 8
5
5
0,85
0,13
LI 7
5
5
0,85
0,13
LI 8
7,8
5
0,85
0,24
LI 9
6
3
0,85
TH
M4
12
0,4
20
TI2
2,5
25
0,2
10
TI3
M4
. 9 _
0,4
10
Cu numai un rezonator cu cuarţ schema realizează
conversia benzilor de 7 MHz, 14 MHz şi 21 MHz în
banda de 80 m. , e _
inF
Frecvenţele oscilatorului trebuie să 0 —ffc—1|—
fie 3,5 MHz (pentru banda de 7 MHz), *
10,5 MHz (pentru Iqanda de 14 MHz) _ |( _
şi 17,5 MHz (pentru banda de 21
MHz). Este posibilă ajustarea corespunzătoare a
bobinelor oscilatorului. Pentru rejecţia semnelor
nedorite între antenă şi convertor se poate înseria un
filtru preselector.
Toate bobinele se execută pe carcasă <|> 6,3 mm. L-j -
26 spire; Lg - 17 spire; L 4 - 35 spire; L 5 - 13 spire; Lg -
8 spire.
1QOK
10nF
3,5MHz
100K
Pagini realizate de ing. Marius UNGUREANU
HF are trei etaje, dintre care primul este comutat. L 5
are 15 spire cu sârmă subţire de cupru pe o perlă de
ferită. Lg şi L 7 sunt bobine cu miez, L 7 având patru
până ia cinci înfăşurări. Bobinele se realizează pe
miezuri toroidaie, Lg are 14 spire, iar Lg, 17. La o
tensiune de alimentare de 13,8 V, emiţătorul are o
puterea de ieşire de peste 3 W/50 Qf şi de aceea,
tranzistorul fina! trebuie montat pe radiator.
Cu cât este mai mare frecvenţa unui VFO, cu atât
este mai greu de realizat o funcţionare stabilă termic în
CW şi SSB. O soluţie o reprezintă mixarea semnalului
VFO cu frecvenţa unui oscilator din apropierea
frecvenţei de emisie. Acest lucru este uşor de realizat
cu circuitul integrat NE 612, după cum se vede în fig. 1.
VFO-ul se acordează (cu condensatorul variabil),
între 2 MHz şi
2,1 MHz. în
circuitul
oscilatorului,
cuarţul are un
pin ia masă;
această schemă
funcţionează
bine şi cu
cuarţuri overton.
După filtrul n, cu
L 4 se obţine
frecvenţa dorită.
Amplificatorul
FUNK AMATEUR”, nr. 8/95
4?uF
IGOrtF
AfeHHz
iOOnF
1SOK
100 100K
TEHNIUM 1/96
Schema prezentată în figura 1 este destinată transceiverelor
cu mixare directă, şi rezolvă problemele legate de bandă
îngustă CW şi de recepţia nedorită a benzilor laterale.
Ea constă dintr-un bloc de filtrare JF pe 15 Hz (ceea ce dă o
separare excelentă), cu dublor de frecvenţă (realizat cu un
redresor de precizie), două etaje de amplificare a nivelului şi un
etaj final comun (pentru cuplarea unei căşti sau a unui difuzor
obişnuit).
Filtrul trece-jos trebuie să fie cât mai selectiv (flancuri
abrupte) şi de aceea este realizat cu două celule elementare de
ordinul 2 (figura 2) înseriate (Cebîşev grad IV, ondulaţie de 2 dB
în banda de trecere). Valorile din schemă sunt normate şi
respectă egalităţile următoare:
R = R N • r b ; C = C n ■ C b (denormarea valorilor)
fg = 1/27lR B Cg
Posibile combinaţii pentru condensatoarele CI, C 2 sunt
încât ponderea
frecvenţei duble
(faţă de funda¬
mentală) este
determinată (C 0
elimină armonicile
superioare) şi se
realizează astfel un
dublor de frecvenţă.
C 5 şi C 7 com¬
pensează variaţia
tensiunii de ieşire
cu frecvenţa, obţi-
nându-se în final o
caracteristică de
tipul celei din figura
3. A2.1 com¬
pensează pierderea
de nivej a semna¬
lului şi comandă
etajul comple¬
mentar de ieşire
(VT1, VT2). Con-
prezentate mai jos (toleranţe de 5%) şi pornind de la aceste
valori, se determină şi celelalte elemente:
Filtrul trece-jos din schemă este realizat cu amplificatoarele
Celula 1
Celula 2
CI
C2
C2
(nF)
(nF)
(nF)
47
13,6 ( 6 , 8 n + 6 , 8 n)
556 (560)
33
9,54 (4,7n + 4,7n)
391 (390)
22
6,36 (4,7n + In + 0,68)
261
10
2,89 (2,2n + 0,47)
118
operaţionale A-| ^ şi A-| 2 Şi are frecvenţa de tăiere la 3 dB de
180 Hz.
Etajul realizat cu A2.2 este un convertor de impedanţă
pentru redresorul care urmează şi amplifică semnalul de cca
cinci ori.
Redresorul de precizie este realizat cu A 2.4 şi A 2 3 , astfel
TEHNIUM 1/96
, ,
sumul în gol este de 13 mA/12 V.
Tensiunea maximă de intrare ce apare peste limita de
a supracomandă se
dB5 află în domeniul ce!
o f\A _ mai nefavorabil («160
Hz la 1,2 V). Ea
-10 _j_creşte odată cu ate-
V nuarea filtrului trece-
-20 _\_jos, la creşterea
\ frecvenţei. întrucât
-30 -^-pentru o audiţie bună
\ în cască sunt nece-
~ 40 --V--sari doar cca 50 mV,
dinamica este deci
-50 ------ excelentă.
in îoo 200 309 400 soo 600 f “FLJNK AMATFIJR”
IES 200 400 600 800 1000 1200 <Hz) rUI\t\ MIV1MI tUM ,
nr. 9/95
ELECTRONICA AUTO
Turometru
Schema de principiu este prezentată în figura 1.
Relaţia între turaţia' motorului (TM) în patru timpi cu patru
pistoane şi frecvenţa de repetiţie (FR) a impulsurilor de ia
+U. ,16V
receptor este | . 02 i-iCl
TM = 30 x FR +_r>
unde: TM este 1 ţ^C 2 ft 6 f-H—y R3 T R 1
număr de rotaţii pe RJUJ |j | | t
FR este frecventa în îjyQV jj/p H 1
hertzi. v L R 4 ri-j""’" ii L
Microampermetrul £ % ’——” ^
va fi gradat de la 0 * ——-—
5000 rotaţii/minut. f ş
Pentru etalonarea L»# I 1 r"T“"j 2b
turometrului se va Ă J I e I
modifica rezistenţa R în 1 f ? ■ i
serie cu micro- ® y J ţ
ampermetrul. La o f I ® 81 ^”“f
turaţie cunoscută (ex., ® §
de reîanti 750-800 - - - * - - —-
rot./min.) se va stabili valoarea R cu un semireglabil de (100*250)
K£ 2 , se va măsura valoarea acesteia şi se va înlocui cu o
rezistenţă fixă. în figura 2 a şi 2 b se prezenta cablajul imprimat şi
echiparea plăcii turometrului.
Ing. Sergiu CHEREGI
Detector de
bujii defecte
Bujiile de la autoturisme sunt alimentate la o tensiune de 13-20
KV. De aceea, pentru verificarea lor, este necesară o sondă
formată dîntr-un conductor liţat de minim 5 x 0,1 izolat şi cu
crocodil la capăt, precum şi o bobină de cuplaj având cca 20 spire.
Rezistorul R-j (figura 1) are ca scop să nu scurtcircuiteze dioda
D 2 , sau semnalul cules după fişa bujiei să nu fie pus la masă.
Rezistorii R 2 şi R 3 formează un divizor pentru ca aparatul să
aibă posibilitatea să funcţioneze pentru orice tensiune.
Aparatul se închide într-o cutie de PVC sau alt izolant şi va
avea dimensiuni mici (aproximativ 40 x 20 x 10).
Pentru a găsi bujia defectă se montează sonda aparatului pe
rând pe fişa fiecărei bujii. Dacă bujia este bună, în cască se va
auzi zgomotul specific unei serii de trei impulsuri urmate de o
pauză.
Mihai PĂUNETE (Constanţa)
Indicator de tensiune
Tranzistorul pnp,
diodele şi rezistenţa din
emitor formează un
generator de curent
constant (figura 1). Pe
măsură ce tensiunea
creşte pe divizorul
rezistiv tranzistoarele se
deschid şi scurt¬
circuitează LED-urile
care se vor stinge.
Montajul
aproximativ 10 mA la
modificarea tensiunii
între 12 şi 16 volţi.
Parantezele din tabel
eamnă că între
respective
Tensiunea
LED
aprins
(15,0-r16,2)V
ROŞU
(12,4*15,0)V
(VERDE)
(11,8*12,4)V
ROŞU
(6,0*11,8) V
(GALBEN)
(0*6) V
-
verde LED-urile nu sunt aprinse la maxim. Sub tensiunea de 6
V toate LED-urile sunt stinse. în figura 2a şi 2b sunt
prezentate la scara 1:1 cablajul imprimat şi modul de
galben echipare al plăcii.
Ing. Sergiu CHEREGI
TEHNIUM 1/96
B
2N503;
V,
2SA116;
D
2SA107, 2SA117, 2SA118, 2N128;
E
2SA105, 2SA106;
GT 311
1
2N797, 2N955, 2N955A, 2N2482;
J
2N1585;
GT 313
A
AFY11,2SA229, 2SA330, 2SA440, 2N502A,
2N502B, 2N741 A, 2N1743;
B
2N700, 2N1742;
V
2N741;
GT 320 B, 2N711 A, 2N711B, ACI 80,
2N3883;
V
2N705, 2N710, 2N711, 2N2635;
GT 321
D
2N1384, 2SA78;
G
2N1204, 2N1204A, 2N1494, 2N1494A;
GT 322
• B
2N987, AF275, AF426, 2SA58, 2SA92, 2SA104,
2SA221,2SA256, AF29, 2SA285, 2SA286,
2SA287, 2SA339, 2SA340, 2SA341,2SA342;
V
2N990, 2N991,2N993, AF271, AF272, AF430,
2SA72, 2SA73, 2SA93, 2SA101,2SA102, 2SA103,
2SA219, 2SA223, 2SA236, 2SA237, 2SA257,
2SA258, 2SA259, 2SA321,2SA322, 2SA338;
GT 323
A
AC180K;
B
AC180K;
V
AC180K;
GT 328
A
2N3127, 2N3279, 2N3280, 2N3283, AF109, AF200,
AF201, AF202, AF253;
B
2N3281,2N3284, 2N3286, AF107, AF106, AFY12;
V
2N3282, AF106A;
GT 330
|
AF280;
J
AF279;
GT 346
A
AF239, AF239S, AF251, AF252;
B
2N3399, AF139, AF240, 2SA422;
GT 348
B
AF256;
GT 362
A
TIXM103;
GT 376
A
2N2360, 2N2361,2N2415, 2N2416, 2N3127,
2N3267, 2N700, 2N700A.
!t799N2
V
226IX
•‘t809N2 ‘9669N2 ‘9669N2 'V88A19 ‘S9A18
0
!0809N2 ‘8tM18
B
026 h
199Z9N2 ‘t877N2 ‘8Z60S2 ‘02703d ‘86X19
8
Î79Z9N2 ‘0877N2 ‘ZZ60S2 *Ot73'OU ‘26X18
V
81-6IX
:06fcW8
81-6 IX
!SZ907 ‘8609N2
B
‘•0Z0SN2
V
21-6IX
19Z60S2
0
Î6277N2
B
• t879N2 ‘9Z67N2
V
tt6IX
Î0Z991d
0
:08991d
A
!8Zt9N2
B
!ZZISN2
V
696 IX
!2l.0ZiaS ‘Z02810S ‘26A08 'U82N2
9
■ivq S2 ‘etozias
'802eias '26Aag 'jteAas ‘06Aag ‘toe7N2
‘8t82N2 ‘6t89N2 ‘Zt89N2 '9t89N2 ‘8t89N2
V
806IX
Î0777N2 ‘8SSOS2 ‘8790S2
S
Z06 JLX
Î2898N2 ‘6790S2 ‘S890S2
S
!9Z88N2 ‘t2703d ‘t690S2 ‘2790S2 ‘86S0S2
V
706IX
!8762N2 ‘Z762N2 ‘Zt90S2
V
806IX
:89as2 ‘vtotose ‘eetaa ‘tetas
V
206IX
:v92eng
V
0fr8 IX
■9Z19HZ
N
•92t9N2
S
Î72t9N2
12280S2
3
‘t280S2 ‘028aS2 ‘968I-OS2 ‘968tOS2 ‘768tOS2
‘82ZUOS2 ‘V2ZUOS2 ‘2ZUOS2 ‘80tfl8
V
688 IX
: 802 ng Vzo 2 n 8 ‘zo 2 na ‘so 2 ng ‘70211a
V
888 IX
:set?gs2
n
:OS879S2 ‘07878S2 ‘7878S2
d
:9220a
s
‘•82209
N
■876Q9 ‘97608 ‘77608 ‘72208
d
Z881X
P
MEMORATOR
TEHNIUIVf
: 68209 ‘602SN2 ‘9760S2
Q
Î8260S2
‘0060S2 ‘8890S2 ‘328 t3S '3t8t3S ‘0881-08
0
!87908 ‘88209 ‘8280S2 ‘3t8t3S
A
:9t8tOS2
‘IAI10000 tOS2 ‘V8280S2 ‘Z8209 ‘V8890S3
‘328 US ‘0881-09 ‘9881-08 ‘0281-09 ‘828108
8
!Z0Z8N2 ‘8780S2 ‘V88t08 ‘V28t08
V
20 te ix
!7Zt08
20 te ix
■96-X1B
A
ÎZ6-X19
a
:96*X19
V
88612
:997Q8
a
8Z61X
■ZPPmZ ‘V9Z90S2 ‘t8720S2 ‘t6A08 ‘06A08
V
S761X
ÎS2910S2
‘729tOS2 '08208 ‘6Z808 '9-681-08 ‘18108
A
:zzea8 ‘82208 '9-zetaa
a
:ezttose ‘szea8 ‘ 9220 a
V
876IX
:zS7d8 ‘Z62d8
A
•‘89220S2 ‘9981-OS2
‘OSSI-OS2 ‘82ZOS2 ‘69739 ‘89738 ‘86238
a
Î89020S2
‘69S1-OS2 ‘1-Z738 ‘69738 ‘61-738 ‘66238
V
076IX
Î28M18
V
686IX
•‘661-38
IAIV
■Z807N2 ‘0807N2 ‘9-09108
a
171.87N2 ‘9807N2 ‘ 1-807N2 ‘709VS2 ‘9-t9t08
V
886IX
•0967N2 ‘70Z8N2 ‘8892N2 ‘Z892N2
‘V61-22N2 ‘6I-22N2 ‘V81-2N2 ‘8I-22N2 ‘V60I-OS2
a
• 1-99912
‘t9dXS3 ‘09dXS8 ‘1-9XS8 ‘09XS8 ‘69XS8
‘Z2MS8 ‘9t08N2 ‘0t72N2 ‘V81-22N2 ‘Zt22N2
V
826 IX
*‘88109
a
926IX
•821-7N2
a
:Z2t7N2‘72Mia
0
•8799N2
A
Î2799N2
a
S
8
2SC3218;
TPV-595A;
2SC3812;
2SC3660;
2SC3217;
2SC3218;
2SC3660;
BAK0510-50;
TPV-376;
SD1483;
ACI 80;
EFT331;
2N105, 2N77, EFT333;
2SB97, EFT333;
2SB90, EFT333;
2SA53, 2SA255;
2N218, 2SA52, 2SA254, 2SB302, 2N139, 2SA49,
2SA246;
TG5E, 2SB39, 2SB216, 2N107, AC180K;
TG5, 2N506, ACI80;
2SB262, 2N535A, 2N535V;
2SB303, 2N536, 2N591, EFT343;
2N499A, 2N501,2N979, 2N980, 2N1499A,
2N1754, 2N2199;
AFY39, 2N1499B, 2N1745, 2N2273, AFY29,
2SA279;
AFY13, 2SA246, 2N1784;
2N1500;
2N794, 2N795, 2N1300, 2N1301;
2SA412, 2N796, 2N1683, 2N1854, 2N2048,
2N2048A, 2N2400;
2SA272;
AF178, AFZ11,2SA234, 2SA235, 2SA343;
2SA266, 2SA267, 2SA270, 2SA271,2SA400;
2SA268, 2SA269;
2SA69, 2SA70, 2SA71;
2SA260;
=01-9082 ‘Z8t20S2 ‘9Z9tOS2
8
■IZIZOSZ
>92ena ‘92ena ‘eema ‘92 ma ‘86Aaa
V
828 IX
=88891^2
A
‘-9889N2
8
Z281X
=9860S2
V
928IX
=9Hdll
0
‘-8920S2
V
928 IX
Î2Z1-9N2 ‘9tZSN2 ‘990SN2
'zzmsz ‘96xaa ‘zivmz ‘S6xaa ‘estaa
1AI0
=8629N2 ‘2629N2
‘ tS t9N2 ‘Z89Z12 1 1-0t9N2 ‘96t79N2 ‘0t frdll
‘96Aaa ‘zzxaa ‘96iaa ‘es6aa ‘81-0208 ‘eo2aa
0
■ UV9NZ >6xaa ‘eexaa ‘28taa
IAIA
=0629N2 ‘08t9N2 ‘6609N2 ' WWNZ
‘aiWLL-'eeAaa ‘86iaa ‘t96aa ‘96208 >0208
A
‘■0Z^9N2 ‘ 1Z69N2 ‘8929N2 ‘ t6X08 ‘ 1-8 W8
lAia
=ee9zi2 ‘sesaa ‘62t9N2‘s6WNZ
‘06^SN2 ‘VtVdll ‘16A08 ‘16108 ‘61-608 ‘86208
8
‘•6829N2 ‘8829N2 ‘ tfrdll ‘ 1-6208
V
61-8IX
■8SQ8S2 ‘81-29N2 ‘8SS8S2 ‘96X08
IA10
>8t9N2 ‘8ZX0a ‘96A08 ‘96108 >9608
0
‘•91729N2 >6X08
IAIA
>6A08 ‘88t9N2 >6108 ‘29608 >0208 ‘96208
A
•69*9N2 ‘26X08
lAIS
=2St9N2
‘26108 ‘09608 ‘26A08 >6208 >0208 ‘20208
a
=96208 ‘917208
IAIV
=26208
V
81-8IX
■ZZ6VHZ ‘929QS2 ‘8861-0S2
‘0 tBdll ‘Z86Q8 ‘6 1-908 ‘ tt-KlS ‘Z8208 ‘6 Zt08
0
‘•088QS2 ‘262QS2 ‘8l8dll ‘98608
‘Z1-908 ‘681708 ‘V6S208 *68208 ‘98208 ‘ZZtOS
A
=9820S2 ‘Xt90tOS2
‘06ZOS2 ‘88608 ‘91-908 78*08 ‘88208 ‘9Z1-08
a
=81-908 ‘(-1-908 ‘98*08 ‘881708
V
Z1-8 IX
=02Sdll
=9Z8-Adl
V
eet 6 |x
=9Z8-Adl
a
=1768-Adl
V
9U-6ÎX
=69821AI1N ‘28d08
6V
2ZI-81X
=02Sd8 ‘28M08
6V
ozi-eix
=ozxoa
6V
891-2IX
I-ZAA08 ‘28M08
63-6V
1-81.8 ix
=89t701lAI
2-091-8IX
=SSM08 ‘ 1-8AA08
6r-6V
08 te ix
= I-ZX08 ‘62AA08
6Q-6V
6218 l>i
=91721-VS IAIA'‘ IAIV‘2-A
=9*2 tvs
2-a ‘2-V
821-8IX (12)
=880S2
a
221-8IX
=8Z01-08 ‘IIIA-69AS8 >6Xd8
>0Z8N2 ‘ZO1-812 ‘I-088N2 ‘6892N2 ‘V8L22N2
‘2222N2 ‘V1-222N2 1222N2 ‘0202N2 ‘Z6XS8
V
ztteix
=6Z*d8 ‘6Z6d8
V
60 te ix
=6ztoa
A
80 te ix
=1S28N2" 0928N2
TV 80t81X(l2)
=060808 ‘AIZ0808
l-v
zoteix
= t*9VS2 ‘099*08 ‘02280S ‘060808
1
=09ZVS2 ‘0t79VS2 ‘0991708
‘01781708 ‘01-2808 ‘080808 ‘081-208 ‘021208
X
=666VS2 ‘88ZVS2 ‘0*9VS2 ‘V1799VS2
‘81791708 ‘81-2808 ‘8Z08O8 ‘881208 ‘821-208
1
>990S2 ‘89908 ‘822808 ‘860808 ‘d86Z 108
r
=V99t708 ‘dV6ZI-0a
3
=89908
>99VS2 ‘8991708 ‘802808 ‘880808 ‘d88Z108
a
=V99l70a ‘V80808
0
=diA8zioa ‘dV8zi-oa
A
=9t01VS2 ‘199VS2 ‘6ZA08 >1791708 >1-2808
>02808 ‘VZ0808 >81-208 >21-208 'dlAZZlOS
a
=889908 ‘ 1-178812 ‘dVZZl-08
V
zoteix
| =8ZI-Oa'"0Z|.O8 2 P‘ 2 I ‘IAIX-IAIV20181X
{ =868208 >09812‘0I-29N2
3
KT 801
A
2N4237, 2N4239, BSX63, 2N2890, 2N2891;
B
2N4238, BSX62.2N1700;
KT 802
A
BU123, BUYP52, BUYP53, BUYP54, 2SC41,
2SC42, 2SC43, 2SC508, 2SC520A, 2SC519A,
2SC680, 2N5050, 2N5051,2N5052;
KT 803
A
2N5067, 2N5069, 2N5068, 2N3054A, 2N1702,
2SC44, 2SC493, 2SC521A, BDY23, 2SC793;
KT 805
A
2N3441, BDY79, 2N3441;
B
BD109, BD148, BD149, BDX25, BDY12, BDY13,
BDY78, 2N3054, 2N3766, 2N3767, BD123;
KT 807
A
BVX49;
KT 808
A
2N5429, 2N5427, 2N4914, 2SC1619A, 2SD201,
2SD202, 2SD203, 2N4913, BLY47, BLY47A,
BLY48, BLY48A, BDX25, BDY24, BUY55,
2SC1618, 2SC1619;
KT 809
2SC1504, 2N373£, 2N3739;
KT 809
A
BLY49A, BLY50, BD253, BD253, BU120, BU129,
2SC779, 2SC825, BLY50A, 2N5240, 2SC1504,
2N3584, 2N3738, 2N3739;
KT 812
A
BDY93, BDY94, BUX82, BUX83, 2SC1570,
2SC2137, 2SC2138, 2N6079;
B
BU106, 2SC1617, 2N5239, 2N6077, 2N6078;
V
BDY25;
KT 814
A
BD814, TIP30, TIP62, BD813;
B
TIP62A, BD166;
V
BD168, BD816, TIP30B, TIP62B;
G
BD170, BD818, T1P62C, BD140;
KT 815
A
BD165, BD813, TIP29, TIP61, BD433;
B
BD815, TIP29A, BD167, BD817
V
BD169, BD817, TIP61B, BD135, T1P29B-B;
G
TIP29C, TIP61C;
KT 816
A
BD434, BD436, BD612, BD614, TIP32;
B
BD176, BD234, BD438, BD934, BD618, TIP32A,
BD616, 2SA671,2N3741;
V
BD178, BD236 BD240, BD440, BD618,
BD936, BD240A, TIP32B;
G
BD180, BD238, BD442, BD620, BD938, BD937,
TEHNIUM 1/96
Automat de scară
în articolul de faţă se prezintă un automat de scară bazat pe
comutaţia statică a dispozitivielor semiconductoare, elimindându-
se orice contact mecanic.
Automatul se compune din două părţi:
- o parte de temporizare, precedată de un sistem de
declanşare şi urmată de un sistem de comandă;
- o parte de contactor static ce acţionează becurile.
Partea de temporizare este bazată pe
condensatorul C-j (figura 1).
Declanşarea automatului se realizează
prin apăsarea pe butonul de pe scară, prin
care se aplică faza reţelei de 220 V prin
grupul Ri, R 2 , D-j. Acest lucru va duce la
încărcarea rapidă a condensatorului CI,
datorită valorii mici a rezistenţei R 2 = 7,5 KQ,
la o tensiune limitată de dioda Zener DZ-j 7a
15 V. Rezistorul R-j are rolul de a proteja
automatul împotriva paraziţilor ce pot apărea
pe conductor.
O dată condensatorul încărcat, el va
schimba starea tranzistoareior T-j, T 2 .
Astfel, T-j se va satura, iarT 2 se va bloca.
Acest lucru ya permite alimentarea
tranzistorului T 3 prin rezistorul Rq şi apariţia
tensiunii pe emitorul său. Această tensiune
este limitată la 27 V prin intermediul diodei Zener DZ 3 în vederea
protejării tranzistorului unijoncţiune T 4 .
în cadrul fiecărei alternanţe pozitive a tensiunii reţelei de 220
V, în emitorul tui T 3 vom avea o tensiune de 27 V - Ube^^a*
Sub acţiunea acestei tensiuni C 2 se va încărca rapid prin Rq
până la valoarea de declanşare a tranzistorului unijoncţiune
E a . în momentul declanşării tranzistorului T 4 vom avea^o
descărcare bruscă a condensatorului C 2 prin R-|q> datorită
rezistenţei negative a caracteristicii tranzistorului unijoncţiune.
Acest impuls de curent se va aplica pe poarta tiristorului Thî care
se va deschide şi va alimenta becurile.
în acelaşi timp prin D 3 se va încărca şi condensatorul C 3 cu
polaritate plus pe catodul diodei D 3 .
în alternanţa negativă, tiristorul Thî se va bloca, iar Th2 se va
deschide datorită curentului injectat în poartă de
condensatorul C 3 prin Ri -j.
în tot acest timp condensatorul de temporizare C-ţ se va
descărca prin doi curenţi:
- un curent de alimentare a bazei lui T-j, curent de valoare
foarte mica;
- un curent prin R 3 şi P-j, curent ce poate fi reglat cu P-j în
vederea obţinerii unei durate variabile de
temporizare.
Condensatorul Ci se descarcă de la 15
V, în momentul iniţial, până la 5,1+0,5=5 ,6 V.
Dioda DZ 2 s-a prevăzut în vederea obţinerii
unei temporizări mai stabile, deoarece,
tranzistorul Ti poate trece de la starea
saturat, la starea blocat, la o tensiune ce
poate avea fluctuaţii. în acest mod o variaţie
de exemplu de 0,1 V are un efect mult mai
mic la un prag de declanşare de 5,6 V faţă
de 0,5 V.
Tiristoarele se aleg în funcţie de puterea
totală dorită. Fără modificări în schema de
bază se pot folosi tiristoare de tipurile T1N4,
T3N4, T6N4, T25N4, care asigură puteri
maxime comandate de 250 W, 700 W, 1500
W, 3500 W şi, respectiv 5500 W (fiecare
tiristor din montaj lucrează pecâte o singură
alternanţă.
Montajul a fost experimentat cu tiristoare
T3N4 pentru un bloc cu patru etaje, unde a
funcţionat neîntrerupt timp de patru ani.
Tiristoarele au fost montate pe radiatoare de
aluminiu de cca 60 mm x 55 mm.
în figura 2 se prezintă schema cablajului
imprimat şi modul de echipare.
TEHNIUM 1/96
21
AUTOMATIZĂRI
TELECO
PBIN ILUMINARE
Schema foloseşte două fototranzistoare, unul pentru
pornire (T3) şi celălalt pentru oprire (TI). Prin iluminarea
fototranzistorului T3 rezistenţa colector-emiţător scade
foarte mult şi pe rezistorul R2 apare o cădere de tensiune
SEMNALIZAREA
ACUSTICĂ
A ORELOR FIXE
suficienta pentru a pune in conducţie pe T4 care, la
rândul său, pune în conducţie pe T5, releul Re
anclanşează închizându-şi contactul CRe care pune pe
T2 în stare de conducţie, chiar dacă T3 mai este încă
iluminat. Fără ca TI să fie iluminat, T2 este polarizat în
stare de tensiune colector-emitor TI scade sub valoarea
de menţinere în conducţie a tranzistorului T2, nu mai este
asigurat curentul de bază pentru T4 şi în continuare T5 se
blochează şi releul este scos de sub tensiune. Deci în
afara contactului CRe trebuie obligatoriu ca releul Re să
mai aibă un contact care pune sau scoate de sub
—, tensiune receptorul la care se foloseşte fotocomanda.
LISTA DE PIESE:
K - întrerupător de reţea; Tr - transformator reţea
220V/8V; Dl, D2, D3, D4, D5 - 1N4001; CI -
condensator 1000 pF/16V; TI, T3 - fototranzistori
FT202E; T2 - BC253, T4, T5 - BC107; SI - 1 MQ, S2
- 50 KQ, S3 - 10 KQ; R1 - 20 KQ, R2 - 18 KQ, R3 -
18 KQ; CRe - contact normal deschis al releului Re.
Ing. Eugen BROASCĂ (Constanţa)
Funcţionarea montajului este următoarea: apariţia
cifrei zero la pinii 11, 12, 13, 14, ai circuitului integrat
MMC 351 este sesizată cu circuitul combinaţional realizat
cu IC 1/1, IC 1/2, IC 1/3 şi IC 2/2, care furnizează la
ieşire, în acest caz, (pinul 10 al lui IC 1/3) valoarea “1“
logic. în cazul în care cifra “0” reprezintă cifra
corespunzătoare unităţilor de minute, poarta realizată cu
IC 2/3 basculează în “0* logic, semnal care ajunge
întârziat de grupul RC pe pinul 13 al lui IC 1/4. Dacă
următoarea cifră, cea corespunzătoare zecilor de minute,
Montajul al cărui schemă electronică este prezentată
permite semnalizarea sonoră, cu intermitenţe, timp de un
minut, a orelor fixe, la ceasul electronic realizat cu MMC
351. Datorită faptului că schema de realizare a ceasului
electronic a mai fost publicată în revista “TEHNIUM 11 şi
este dată şi în catalogul “Microelectronica**, ea nu mai
este prezentată aici.
în schema electrică din figura 1 sunt date simbolurile -
şi între paranteze şi numărul - pinilor circuitului integrat
MMC 351- la care se fac conexiunile pentru acest
montaj.
Frecvenţa tonurilor emise este de 3 kHz, cât este
frecvenţa de baleiere a cifrelor ceasului electronic de
este tot “0“ atunci poarta IC 2/4 comută şi^ea în “0“ logic
şi pe ambele intrări ale porţii IC 1/4 avem “0“ logic lucru
ce face ca aceasta să basculeze “1 “ logic.
Eşantionarea semnalelor se face cu ajutorul porţii IC
2/1 care primeşte impulsuri cu perioada de 1 s la pinul 6
al circuitului integrat MMC 351.
Montajul se impune printr-un consum mic şi nu încarcă
semnificativ consumul întregului ceas electronic. De
asemenea, pentru reducerea suplimentară a consumului
se poate monta un difuzor piezoelectric (de tipul celor de
la ceasurile electronice de mână) caz în care se
recomandă şi schimbarea tranzistorului BD 135 cu unul
de putere mai mică.
TEHMIPM IM DIALOG CP CITITORII
REDACTOR ŞEF:
Ing. I. MIHĂESCU
REDACŢIA:
A. CIONTU, E. KEDVEŞ,
E. DUMITRESCU,
F. RADUCA,
G. GIOVLAN, I. MINESCU.
ADRESA REDACŢIEI:
Piaţa Presei Libere, nr. 1,
Bucureşti 79784, sector 1.
Telefon: 222.33.74; Centrala:
223.15.10...49/1628/1182.
Fax: 312.82 .72.
TEHNOREDACTARE
COMPUTERIZATĂ:
DTP: “UNIVERSITAS
INFOPRESS TOUR” S.R.L.
EDITOR:
S.C.TRESA NAŢIONALĂ” S.A.
ADMINISTRAŢIA:
S.C. TRESA NAŢIONALĂ” S.A.
Director:
Ing. S. PELTEACU
Director economic:
Ec. I. CIUCESCU.
ABONAMENTELE se fac
prin oficiile poştale, catalog
4120 RODIPET.
Difuzorii de presă se pot
adresa direct redacţiei sau
serviciului “Difuzare”,
tel.: 223.15.10...49/2495
CORESPONDENŢI
ÎN STRĂINĂTATE:
C. POPESCU - S.U.A.
I. CADELCU - Israel
G. ROTMAN - Germania
N. TURUTĂ şi V. RUSU -
R. Moldova *G.BONIHADY
- Ungaria.
COLABORĂRI CU
REDACŢIILE STRĂINE:
“AMATERSKE RADIO” -
Cehia •“ELEKTOR” şi
“FUNK AMATEUR” -
Germania • “HORIZONTY
TECHNIKE”- Polonia*“LE
HAUT PARLEUR” - Franţa •
“MODELIST
KONSTRUCTOR” şi
“RADIO”-Rusia •“RADIO
TELEVIZIA
ELECKTRONICA” - Bulgaria
“RADIOTECHNIKA” -
Ungaria • "RADIO REVISTA”
- Italia • TEHNIKE NOVINE”
- Jugoslavia.
• Constantin ANGHEL -
Constanţa. Vă puteţi adresa
producătorului, pentru docu¬
mentaţia service a celor două
aparate la “Electromureş",
Şoseaua Călăraşilor, nr. 112-114,
cod 4300, Tg. Mureş, judeţul
Mureş.
© Sorin MIHALKO - Soceni.
Schemele sunt incomplete şi dau
riscuri prin folosirea unor tensiuni
de alimentare exagerate. Acum
se folosesc cu precădere în
montajele mai moderne, tensiuni
mai mici de 24 volţi. Vă urăm
succes.
• Mircea MAN - Cluj. Autorii
vă sfătuiesc să înlocuiţi valorile
astfel: R9 - 100 ohmi; R10 - 1
kiloohm; R11 - 220 ohmi. Astfel
curenţii prin TI şi T2 nu vor mai
încălzi excesiv tranzistoarele din
oscilator şi amplificatorul video.
Trebuie de asemenea mare
atenţie la reglajul inductanţelor -
liniilor - din colectorul acestor
tranzistoare. Orice atingere, adică
scurt-circuît între baza oricărui
tranzistor şi linia de 12 volţi, duce
la defectarea tranzistoarelor.
• Marius STOCAN - Man¬
galia. Cercetaţi colecţia revistei
TEHNIUM eventual la alţi
amatori. Datele respective au fost
publicate. Regretăm, dar nu mai
posedăm numere vechi.
• Ion CHIRIŢĂ - Trocani. Vă
referiţi la un televizor de producţie
italiană, necunoscut nouă,
comentând piesele din schema
de principiu pe care o posedaţi.
Nu ne puterm pronunţa în
necunoştinţă de cauză.
• Nicolae LEASU - Curtea de
Argeş. Citiţi cu atenţie articolul la
care vă referiţi şi indicaţiile ~
autorului.
© Nicolae RUSU - Bucureşti.
Ar fi necesar să revizuiţi
construcţia dvs. pentru o sta¬
bilitate mărită. Asemenea aparate
au exteriorul alb. Pentru a nu
avea erori datorate desenatorului
vă sfătuim să aveţi desenele
trase în tuş. Recurgerea la
serviciile unui atelier de optică,
costă acum foarte mult.
• Mihai CAPET - Piteşti.
Cercetaţi colecţia TEHNIUM,
eventual la alţi cititori.
• Laurian GRIDINOC -
Suceava. Vă mulţumim pentru
articolul trimis. Avem în vedere şi
publicarea articolelor cu senzori
Doppler pentru microunde.
• Victor MOLDOVAN -
Matnicul Mic. Regretăm că nu vă
putem servi.
© Cristian HALAT - Târgu
Mureş. Vă puteţi abona la revista
TEHNIUM la orice oficiu poştal.
Nu mai posedăm numere vechi.
© Florea IACOB - Orăştie. Nu
avem date asupra montajelor
strict profesionale la care vă
referiţi, sunt patentate.
© Valentin TROESCHI -
Botoşani. Am primit mulţumirile
dvs. în ceea ce priveşte zgomotul
de fond, al decodorului stereo,
găsiţi un răspuns foarte detaliat în
cartea “Radioreceptoare cu
circuite integrate”, Editura
Tehnică, 1985.
9 Adrian CAZACU - Braşov.
Urmăriţi colecţia revistei.
• loan CUM - Cluj-Napoca.
Regretăm, dar numerele vechi au
fost epuizate. Vă sfătuim să
căutaţi local la alţi amatori sau la
Mica Publicitate TEHNIUM.
• Dorin NICOLESCU - laşi.
Mulţumim pentru schemele
trimise, dar xeroxarea fiind lipsită
de contrast, nu le putem publica,
în privinţa unui montaj de înlate
performanţe, cu circuitul integrat
la care vă referiţi, acesta e
destinat aparaturii pentru copii.
• Lucian GAGIU - Orzu. Vă
sfătuim să vă abonaţi la revista
TEHNIUM prin orice oficiu poştal.
• Ion VINTILESCU -
Câmpulung. Adresa cerută este
str. Câmpina, nr. 28, sector 1 ,
Bucureşti.
• Bogdan DABIJA
Bucureşti. Producătorul la care vă
referiţi excelează prin producţia
de variante experimentale
neomologate.
9 Niculae Petre COJOCARU -
Ploieşti. Regretăm că hu avem
posibilitatea să vă servim.
• Marius MARALOI -
Constanţa. Contactaţi maga¬
zinele “Dioda” şi “Conex” din
Bucureşti, cu adresele publicate'
în revista TEHNIUM.
• Cristian BUDENARU -
Bucureşti. Pentru domeniul la
care vă referiţi, se pot folosi tipuri
echivalente'dB'.' tranzistori. în
privinţa folosirii unor asemenea
'aparate, studiaţi legislăţia în
vigoare.
© Beniamin DRĂGOI - Lugoj.
Vă sfătuim să vă abonaţi la
revista TEHNIUM la orice oficiu
poştal. Nu mai deţinem numere
vechi disponibile din revistă. Am
primit mulţumirile dvs. dar vă
sfătuim să cereţi dosarul service
firmei producătoare “Electronica
Industrială”, strada Baicului, nr.
82, sector 2, Bucuerşti. Pentru
interferenţe cu posturi radio,
şuntaţi intrarea de microfon cu un
condensator de 1...5 nanofarazi.
© Liviu RQIU - Arad. Nu
posedăm schema televizorului
color, firmă necunoscută. în
privinţa montajului la care vă
referiţi urmăriţi atent colecţia
revistei. Referitor la sursa de
ţânţari, metoda cea mai sigură e
aspersarea cu insecticide.
• Cristian IONIŞOARA -
Craiova. Nu posedăm docu¬
mentaţia cerută; dar ştiind rolul
jucat de piesele lipsă, puteţi să le
înlocuiţi fără nici o problemă cu
montaje miniatură echivalente pe
plăcuţe gravate manual, aşa cum
s-a arătat în revistă.
© Vasile ASCH1LEAN - Cluj-
Napoca. Defectul se datorează
unor circuite F.T. dezacordate,
sau unor piese degradate.
Verificaţi cu atenţie circuitele şi
urmele de intervenţie.
PUBLICITATE
Tibor KEDVEŞ (Săcete) - Str. Braşovului 141, Jud. Bmşov, oferă
adaptoare Audio-Video incluBtsiale pentru intrare de monitor la televizoarele
color. Solicită convertor PV, FIF-UIF românesc.
Gheorghe VASILE - Şos. Giurgiului 127, Bl. 2B, Sc. 1, Ap. 14, tel.:
686.40.18, solicită revistele TEHNIUM: nr. 8/74, nr. 2,3,5-11/’93 şi 12794.
Tt [ Ţ 1 - ut " wef
vyi««>wi
device
CheckSum
ALTE CATEGORII DE PRODUSE COMERCIALIZATE
♦ Echipamente de radiocomunicaţii profesionale şi de radioamatori: YAESU, KANTRONICS, TELEX
Hy Gain
♦ Aparatură de măsură şi control: HAMEG, WELLER, METRAWATT, HUNG CHANG
♦ Programatoare SUNSHINE pentru memorii EPROM şi microcontrolere
♦ Ventilatoare SUNON pentru echipamente electronice şi industriale
♦ Componente electronice active şi pasive , scule şi accesorii pentru electronică
Expedieri la comandâ telefonicâ sau prin scrisoare - plata ramburs, la primirea coletului.